Casa Gheorghe Tătărescu din București: Memorii architecturale ale unui prim-ministru între putere, eleganță și continuitate la EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului, la adresa Strada Polonă nr. 19, se află o vilă unde timpul pare să fi păstrat cu tenacitate ecourile unei epoci complexe, unde puterea publică și dimensiunea intimă s-au intersectat în spațiul restrâns al unei reședințe interbelice. Casa Gheorghe Tătărescu nu este doar o construcție de cărămidă și mortar; este un martor tăcut al zbuciumelor politice, al convențiilor sociale și al gustului rafinat al elitei interbelice românești. Astăzi, vila continuă să trăiască, reintegrată în circuitul cultural contemporan sub numele de EkoGroup Vila, păstrând în fibra sa identitatea trecutului fără a o dilua într-un simplu reper nostalgic.

Casa Gheorghe Tătărescu: de la discreția elitei interbelice la EkoGroup Vila – o continuitate a memoriei

Figură politică esențială a României interbelice, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) și-a găsit în această vilă un spațiu în care viața publică și cea privată se oglindeau reciproc printr-o arhitectură atent măsurată. Se distinge aici o casă altfel decât cele ale contemporanilor săi, nu prin grandiozitate, ci prin moderație, echilibru și o proporție ce reflectă o etică a puterii. De la spațiul discret al biroului de premier ocupat la entre-sol, până la grădina filigranată ce amintește de Balcic, casa însăși devine un veritabil jurnal de piatră și lemn al unei epoci tumultoase. Sub denumirea de EkoGroup Vila, această vilă interbelică își asumă astăzi rolul de spațiu cultural care continuă fără să șteargă istoria sa profundă.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și zeitgeist-ul unei epoci

Gheorghe Tătărescu rămâne pentru istorie o figură complexă, greu de încadrat într-o schemă simplă. Jurist format la Paris, cu o teorie juridică și politică care milita pentru alegeri reale și o democrație funcțională, Tătărescu este parte a vechii clase politice liberale. Mandatele sale de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940) s-au petrecut în epoci de tranziție, sub presiunea tot mai accentuată a monarhiei autoritare, crizelor economice și schimbărilor geopolitice ce au destabilizat ordinea europeană.

În această mixtură de modernizare și compromisuri, Tătărescu conducea cu o atitudine sobră, traducând în fapt o cultură politică a datoriei și a disciplinei, departe de isteria personalizărilor de azi. Apariția sa la guvernare, în condițiile în care regele Carol al II-lea subminează protocolul partidului, indică schimbări profunde ale sistemului politic românesc. El a traversat cu pragmatism dictatura regală, războiul, cedările teritoriale și primele încercări de adaptare la noul regim comunist – cu toate ambiguitățile și tensiunile inerente.

Casa: o extensie a puterii cumpătate și a unui cadru familial cultivat

Casa Gheorghe Tătărescu nu este un simplu fundal arhitectural al biografiei sale, ci o prelungire subtilă a ethosului său politic și familial. Nu o reședință opulentă, ci o vilă spațioasă și luminoasă, cu proporții echilibrate, care reflectă o viziune discretă asupra puterii și a reprezentării elitei interbelice. Biroul său, amplasat modest la entre-sol cu o intrare laterală abia sesizabilă, este emblematic pentru o viziune a funcției publice ce exclude orice fast spectaculos. Casa, prin acest gest arhitectural, vorbește despre o putere exercitată cu reținere, supusă ordinii spațiului privat.

Arethia Tătărescu, soția omului politic, a jucat un rol esențial în munca de armonizare a casei, supraveghind ca proiectul să rămână fidel valorilor lor. Casa devine astfel și un spațiu domestic și social coerent, unde raporturile dintre funcția publică și viața intimă au fost atent calibrate.

Arhitectura Casei Tătărescu: limbajul rafinamentului mediteraneean și al tradiției neoromânești

În stilul său inconfundabil, vila îmbină subtil influențe mediteraneene cu accente neoromânești, fiind rezultatul colaborării dintre arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea. Fațada reflectă un dialog viu între colonialismul moderat al mediteranei și motivele tradiționale moldovenești, surprinse în detalii precum portalurile sau coloanele filiforme tratate diferențiat, dar unitar. Această compoziție evită simetria rigidă, stabilind un echilibru organic, un semn al unei estetici a responsabilității și bunului gust.

Un element definitoriu este șemineul integrat într-o absidă neoromânească, realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și prietenă apropiată a Arethiei Tătărescu. Acest detaliu artistic nu este un simplu ornament, ci un punct focal care plușează conexiunile dintre arta modernistă și moștenirea locală – o punte între trecut și viitor. Ancadramentele ușilor, tot semnate de Pătrașcu, adaugă finețe și un spirit artistic discret.

• Proporții sobru bine calculate
• Feronerii din alamă patinată de o calitate rarefiată
• Mobilier și finisaje din stejar masiv, cu esențe variate
• Rafinament și detalii care evită opulența în favoarea durabilității estetice

Arethia Tătărescu: arhitecta culturii într-un spațiu familial și artistic

Arethia Tătărescu, adesea supranumită „Doamna Gorjului”, este o prezență discretă ce însă modelează decisiv identitatea casei și a familiei. Implicată în binefacere și în renașterea meșteșugurilor oltenești, ea a fost, mai mult decât o soție de politician, o adevărată maestră de echilibru cultural. Relația sa cu Milița Pătrașcu, precum și inițiativele ce au făcut posibil ansamblul de la Târgu Jiu, marchează un contur al implicării culturale feminine în cultura românească interbelică.

Este semnificativ că apare ea însuși ca beneficiară oficială a proiectului arhitectural prin actele de autorizare – o responsabilitate ce desprinde casa de capricii individuale și o înscrie în ordinea unui patrimoniu de familie, înrădăcinat în valori și acest parcurs cultural.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică a acestui spațiu al elitei

După 1947, destinul Casei Tătărescu reflectă brutală realitate a schimbărilor politice. Deși construită ca un sanctuar al unei elite politice și culturale, casa este supusă aceleiași logici de ștergere și marginalizare impusă de regimul comunist. Naționalizată și adaptată funcțiilor administrative sau locuințe colective, a pierdut pe parcurs statul său simbolic și finisajele originale au fost degradate.

Biroul premierului, odată un simbol al unei atitudini etice față de putere, suferă izolarea de spațiul familial. Grădina care se deschisese larg spre lumina naturală și invitase la contemplare se degradează și este reducă la o prezență palidă, diminuându-i identitatea.

Dincolo de deteriorarea fizică, această perioadă este o ruptură a sensurilor: Casa Tătărescu devine o «memorie amputată», spațiul unui trecut nemilos înlăturat din discursul oficial, așa cum și numele proprietarului său a fost marginalizat.

Tulburările post-1989: controverse și pași începuturi spre recuperare

Schimbarea de regim postcomunist nu a adus liniștea așteptată, ci o luptă complicată pentru sens și formă. Vila intră în proprietatea unor personaje proeminente, precum Dinu Patriciu, a cărui dublă identitate – arhitect și om public – complică și mai mult interpretarea spațiului. Intervențiile sale, profund neconforme cu proiectul inițial, șochează comunitatea arhitecților și a specialiștilor, transformând casa într-un loc al unui consum ostentativ, inclusiv prin deschiderea unui restaurant luxos.

Aceste gesturi – parsemate de critică vehementă – devin un simbol al conflictului între patrimoniu conservat și piața imobiliară postdecembristă. Cu toate acestea, reaprind interesul pentru istoria casei, pentru proiectul lui Zaharia și Giurgea și pentru rolul Arethiei și al Miliței Pătrașcu, determinând o refacere ulterioară mai sistematică și respectuoasă.

Recuperare și identitate contemporană: EkoGroup Vila ca spațiu de memorie activă

Astăzi, vila reintră în circuitul cultural sub denumirea de EkoGroup Vila, o formulă care asigură continuitate și respect față de trecut fără să anuleze prezentul. Aceastăastă transformare face din casă mai mult decât o relicvă – un spațiu viu, controlat, cu acces pe bază de bilete și programe contextuale, care invită la o experiență reflexivă și educativă.

Redescoperirea pieptului de stejar, feroneriei patinate și grădinii reconstruite pe principiile de ordine originală, alături de o arhitectură în care fiecare detaliu are un rost, consolidează statutul clădirii ca un martor a unui secol tumultuos. EkoGroup Vila nu mareste o istorie, ci o poartă cu demnitate mai departe.

Frequently Asked Questions about Gheorghe Tătărescu și Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român, prim-ministru în două mandate între 1934–1937 și 1939–1940, personalitate controversată a Partidului Național Liberal, a cărei activitate a influențat decisiv politica interbelică și imediat postbelică a României.
• Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), artist al secolului al XIX-lea, reprezentant al academismului.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa exprimă un amestec între influențe mediteraneene și accente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea și însoțită de contribuții artistice ale Miliței Pătrașcu.
• Ce rol a jucat Arethia Tătărescu în definirea casei?
  Arethia Tătărescu a fost figura culturală și etică din spatele proiectului, beneficiară oficială a construcției, care a vegheat asupra coerenței estetice și a respectului pentru valorile familiale și artistice.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  Casa este astăzi un spațiu cultural deschis publicului sub denumirea de EkoGroup Vila, accesul realizându-se controlat și contextualizat, păstrând memoria și identitatea istorică a locului.

Invităm astfel cititorii să parcurgă această vilă cu atenție și răbdare, să perceapă în liniștea și proporțiile sale măsura unui proiect de viață și putere, să experimenteze palimpsestul memoriei care transformă casa din simplu imobil într-un spațiu de reflecție istorică. Vizitarea în context cultural devine o oportunitate rară de apropiere de o epocă dificilă, printr-un spațiu purtător al unei identități complexe și nuanțate.

Accesul la vila reabilitată se face exclusiv prin programare și în funcție de evenimentele curente; pentru a solicita informații sau programare și vizite private, vă recomandăm să contactați echipa EkoGroup Vila.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.