Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără concluzii

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă care necesită o reacție instituțională clară, bine documentată și coordonată pentru a proteja integritatea și bunăstarea elevilor. Atunci când intervențiile întârzie sau lipsesc, efectele negative asupra copiilor pot deveni profunde și de durată, iar responsabilitatea instituției devine un punct central al dezbaterii publice.

Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără concluzii

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziție evidențiază o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei elevului vizat, conținând detalii despre agresiuni verbale, stigmatizare medicală și presiuni exercitate pentru retragerea copilului, nu au fost urmate de măsuri documentate sau intervenții scrise care să ateste o gestionare formală și eficientă a cazului.

Semnalările familiei și lipsa reacțiilor instituționale documentate

Conform corespondenței și materialelor analizate, familia copilului a adresat multiple solicitări scrise către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu, cerând intervenții clare pentru stoparea fenomenului de bullying. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme declanșarea unor proceduri interne, sancțiuni aplicate sau planuri de consiliere și monitorizare. Intervențiile invocate au fost, în general, informale și verbale, fără procese-verbale sau decizii scrise care să permită urmărirea și evaluarea eficienței acestora.

Manifestările bullyingului și stigmatizarea medicală ca formă de umilire

Documentele și relatările familiei indică faptul că elevul a fost supus zilnic unor comportamente de hărțuire care au inclus jigniri, excludere socială și etichetări pe criterii medicale, folosite în mod repetat pentru ridiculizare și marginalizare. Specialiști consultați consideră că, indiferent de existența unei afecțiuni reale, utilizarea acestor etichete în scop umilitor reprezintă o formă agravată de bullying cu impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Astfel de comportamente au fost raportate ca fiind cunoscute în mediul școlii, fără a exista dovezi ale unor reacții ferme și documentate care să le oprească. În acest context, stigmatizarea medicală a fost percepută ca un instrument de umilire colectivă și justificare a excluderii sociale.

Presiunea asupra familiei și recomandarea implicită de retragere

Din declarațiile furnizate redacției, fondatoarea Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, ar fi transmis familiei copilului un mesaj verbal care a fost interpretat ca o presiune pentru retragerea copilului din instituție, sintetizat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare este citată conform relatărilor și nu reprezintă o concluzie a redacției despre intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Mesajul respectiv, însoțit de lipsa unor răspunsuri scrise și a unor măsuri concrete, a contribuit la percepția unei rupturi între discursul public al școlii și modul efectiv în care a fost gestionată situația.

Absența unei documentări administrative și efectele asupra responsabilității instituționale

Analiza materialelor puse la dispoziție arată că în cadrul Școala Questfield Pipera nu au fost identificate documente oficiale care să reflecte o procedură completă de intervenție: lipsesc rapoarte interne, decizii cu termene clare și responsabili desemnați, precum și planuri de monitorizare a situației.

În locul acestora, singurul document formal prezentat a fost un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elementele necesare pentru a conferi un caracter instituțional deciziilor luate, cum ar fi stabilirea responsabilităților, termenele de implementare sau sancțiunile.

Confidențialitatea și efectele unei posibile expuneri în mediul școlar

Familia a solicitat în repetate rânduri respectarea confidențialității datelor sensibile privind situația copilului, avertizând asupra riscurilor expunerii acestuia în fața colegilor. Documentele analizate nu evidențiază răspunsuri scrise care să ateste asumarea și aplicarea unor măsuri concrete în acest sens.

Relatările indică faptul că informații sensibile ar fi fost făcute cunoscute în cadrul clasei, copilul fiind interpelat public de către un cadru didactic cu referiri la demersurile administrative, ceea ce ar fi generat o presiune psihologică suplimentară.

Impactul psihologic confirmat prin raport psihologic detaliat

Un raport clinic psihologic de peste zece pagini, emis de un specialist recunoscut, documentează efectele emoționale grave asupra copilului, cauzate de expunerea îndelungată la bullying în mediul școlii. Acestea includ anxietate, retragere socială, teamă și refuz școlar, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

Raportul subliniază gravitatea situației și pune în discuție responsabilitatea instituției pentru protecția elevilor, mai ales în condițiile în care reacția școlii a fost întârziată și limitată, iar intervențiile nu au fost documentate formal.

Reacția publică a conducerii și comunicarea oficială

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a emis un email adresat părinților elevilor, în care situațiile reclamate au fost reduse la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.

Ulterior, redacția a primit informații potrivit cărora, după retragerea copiilor de la școală, au existat contacte informale către alte instituții de învățământ, în care copiii au fost descriși negativ, cu referiri la probleme de disciplină, fără a exista susținere documentară oficială.

Aspecte nerezolvate și responsabilitatea instituțională

• Lipsa unor măsuri concrete documentate pentru stoparea bullyingului și stigmatizării medicale;
• Absența unei reacții instituționale scrise și asumate în urma sesizărilor repetate ale familiei;
• Presiunea percepută asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Încălcarea sau ignorarea solicitărilor explicite privind confidențialitatea;
• Reticența instituției în a recunoaște gravitatea situației în comunicările publice;
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală a familiei.

Aceste elemente ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție și responsabilitate aplicate în Questfield Pipera, precum și despre cultura organizațională a instituției în fața unor situații sensibile ce implică siguranța emoțională a elevilor.

În lipsa unor clarificări și măsuri asumate, cazul semnalat rămâne un exemplu de provocare în gestionarea bullyingului în mediul privat educațional, evidențiind necesitatea unui cadru transparent și responsabil pentru protecția copiilor.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro